Sunt oameni care ne marchează… sunt oameni care trăiesc în modestie deşi meritele lor întrec cu mult pe cele ale altor persoane… sunt oameni care, prin comportamentul lor, dau dovadă de smerenie, de demnitate, de integritate…

Un asftel de om a fost printre noi… La trecut, a fost… a fost domnul Cornel Eugen Rusu care, la sfârşit de septembrie, a trecut la Domnul găsindu-şi pacea şi liniştea.

Domnul Rusu a fost, foarte mulți ani, consilierul financiar şi reprezentantul parohiei în fața autorităților germane. Ne-a încântat, cu vocea sa baritonală, duminică de duminică, ani de-a rândul, la Sfânta Liturghie citind Apostolul. Acum câțiva ani, ne-a citit atât de frumos apostolul iubirii, încât, cuprins de emoții, a izbucnit în lacrimi şi toată biserica a plâns împreună cu el («…Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.  Dragostea nu cade niciodată»– I Corinteni 13, 1-8).

Nelipsit de la repetițiile coralei Lumină lină, iubea muzica la fel de mult cum iubea sculptura. A gândit şi  proiectat (fiind inginer proiectant de formație) opere sculpturale de o mare finețe şi pătrundere creştină, organizând trei expoziții în România şi la Stuttgart.

Domnul Rusu a fost un stâlp al acestei biserici ; mobilizarea de care a dat dovadă comunitatea noastră, la ceasul despărțirii, prin slujba înmormântării oficiată în biserica noastră, a arătat prețuirea de care s-a bucurat !

Dumnezeu să-l odihnească în pace ! Ne va lipsi dar avem nădejde că ne vom revedea în Împărăția lui Dumnezeu !